Ioanaconstantin's Blog

Martie 29, 2014

Scrisori de la bunica. Amintiri cu bunicul.

Filed under: Uncategorized — ioanaconstantin @ 8:25 pm

Am zeci de poze cu oameni pe care i-am întâlnit întâmplător sau cu care am împărțit perioade din viața mea, dar nu am nici măcar o poză clară cu bunicii. Am doar scrisori de la ei din primul an în care am plecat în București. Scrisori de acum 15 ani. Dar nici măcar o poză. Am doar poze rămase pe retină, poze cu emoții în suflet, dar nici măcar una reală.

Am zile și nopți și zile și iarăși nopți în care iau telefonul și vreau să sun. Să o sun pe bunica, să îl sun pe bunicul. Și nu am unde niciun număr salvat așa în telefon. Nu am nici măcar un număr la care să mai sun.

Când mi se face dor citesc scrisorile care se termină mereu la fel. Când mi se face dor îmi amintesc când am mers prima oară cu bunicul pe bicicletă, prima oară când am mâncat amândoi înghețată în București pe o vreme caniculară. Îmi amintesc și ziua aia în care m-am pierdut de el pe stradă, în intersecția de la Victorie, și alergam speriată cu o înghețată de ciocolată la cornet în mână. Atât de speriată și agitată încât am trântit înghețata direct pe tricoul alb al unei fete. Îmi amintesc doar că ea a zis: „Nu-i nimic” și bunicul a apărut parcă de nicăieri.

Când mi-e dor îmi amintesc. De bunica și de jocul nostru pe care nimeni nu-l știa în afară de noi două.  Îmi amintesc cum spunea că nu trebuie să îmi fie frică de ploaie pentru că e exact ca atunci când plângi și se șterge tot.

Și când îmi e și mai dor scriu despre ei și ascult melodia asta: 

Anunțuri

Blog la WordPress.com.